Papusi-animale pentru Silvia

Intr-un comentariu la o postare cu papusi am fost intrebata daca pot sa fac un episod cu animale. Ar fi fost putin cam banal, plusuri sunt pe toate drumurile, asa ca am cautat hibrizi intre papusi si animale. Din pacate fisierul word atasat papusilor a fost salvat pe desktop si a disparut la ultima reinstalare de windows, asa ca explicatiile vin din amintiri sau sunt inventate.

1. Papusa Rubbens Barn costumata in crocodil face parte din seria "Arca lui Rubbens". Sunt papusi prietenoase, cu corp moale, numai bune de imbratisat. E in capul listei, ca o veritabila suedeza,  din fericire productia lor a fost reluata si se gasesc acum peste tot, inclusiv in Romania

 2. Papusa tigru marca Anne Geddes ramane in aceeasi sfera a dintosilor si periculosilor, cu corpusor moale si bun de imbratisat.

 3. March rabbit, personajul ticnit coborat direct din povestea Alice in tara minunilor. Vine insotit de o ceasca cu ceai pe care o va imparti cu placere cu fetita dispusa sa-l adopte. A se imbratisa limitat, caci iepurele are si ceas. De buzunar, ca orice iepure fictional respectabil.

4. Papa Benedict al XVI-lea este un ursulet imbracat in hainele de gala specifice, nasul si gherutele sunt brodate cu auriu, jucaria este articulata in mai multe puncte. Nu vreti sa stiti cat costa.

5. Matrioska cu puisori, cadoul clasic rusesc, initial alesesem niste purcelusi, dar nu da bine in plin sezon gripal.

6. Bunica arici
Are sortulet bunica arici
si poarta pufosi cipici
gateste cele mai gustoase furnici
Veniti la masa! Aici, aici!
(daca am pierdut fisierul sunt nevoita sa improvizez)

7. Maimutica scutecita este un nou-nascut cu ochi foarte blanzi, poarta cipicei si scutec si are un indemn pentru copii "no more jumping on the bed"

8. Buburuza nu stiu in ce masura are loc o gaza printre atatea mamifere, este o papusa lucrata manual, imi aduc aminte doar ca autoarea le facea la comanda.

9. Albina blanda, fara ac (si fara o pereche de picioare cred eu), dar ce mai conteaza, copiilor li se spun atatea poezii si povesti cu harnicele albinute, incat orice copil ar iubi o astfel de papusa.

10. Papusi peruviene, lucrate manual, au si nume: Wink-bufnitelul,  Andiamo-catelul, Berry-ursuletul, Billy-capriţul, Prudence-fetita bufnita

Aceasta postare ii este dedicata Silviei, o fetita foarte talentata, careia nu-i plac papusile dar care iubeste animalele. Sper ca acesti hibrizi sa o inspire.

Moara stricata

In fiecare zi ma surprinde cu vioiciunea gandirii, cu legaturile pe care le face, cu noi cuvinte pe care le gaseste ca sa inlocuiasca un termen necunoscut. Dece-urile nu sunt departe, le simt - vai de mine! - deja e moara stricata, si-mi vine sa rad cum m-a facut ea sa-mi aduc aminte de mama care-mi zicea mereu "Mai taci moara stricata!"

Inainte de culcare o intreb ce poveste ar vrea sa asculte, cea mai noua poveste e ceruta seri la rand.
Eva, ce poveste vrei sa-ti spun?
Ţănanul!
Biiiine! Un taran avea o bucatica de vie...
Tataie! trage Eva concluzia

In parc un caine se apropie curios de noi, ramane la o distanta sigura  si, putin agresiv, incepe sa latre.
Stigă cainele, stigă!
Nu mami, cainii latra, oamenii striga.
Nu vrea sa-si insuseasca termenul, poate are dreptate, am putea sa spunem despre oamenii furiosi ca... latra

Eva si Matei sunt antrenati de tatal lui Matei intr-un joc cu mingea.
 Matei, hai la tata! Hai Eva, goool!
Eva se tine si ea dupa tatal lui Matei strigandu-l Tata! Tata!
Eva, vino putin! Nu e tatal tau, e tata lu' Matei. Pe tatal tau il cheama Mugur, pe tata lu' Matei il cheama Aurel. 
Bagul! Auiel! repeta Eva convinsa si se repede dupa Aurel strigand Bagul! Bagul! 
 Prea mult! Toti tatii au acelasi nume.

Romania profunda (prima parte)

 

Primul meu spectacol de teatru

Se pare ca trebuie sa mai apar si eu pe blogul asta, intrucat mami a cam luat-o razna, merge ba in directii politice, ba se da mare cu tot felul de sfaturi, desi - pfuiii! - garantez ca nu stie mai nimic, mereu ma intreaba pe mine sau ma lasa sa iau toate deciziile.
 Asa, atentie, incep!
In viata oricarei fetite vine un moment extrem de important, prima iesire la teatru, nu singura ci cu un baiat. E foarte important sa va imbracati cat de elegant puteti, cereti hainuta X sau Y din sifonier, daca nu vi se da, stiti cum sa reactionati. Garantez ca niciun parinte nu sta prea bine cu nervii, in final toti vor ceda. Ca sa puneti si cireasa pe tort, nu iesiti din casa fara un strop de parfum. Eu am luat sticluta cu totul.
Baiatul, Matei, il stiti doar, a venit sa ma ia cu masina, a platit biletul si s-a comportat i-re-pro-sa-bil. Pe scurt, nu prea stiam noi ce-i ala teatru, mami a spus ca e o scena pe care se joaca niste actori, odata ajunsi acolo, ne-am jucat intai noi pe scena aia, se cheama ca suntem actori nu?

Apoi a inceput spectacolul, a venit chiar Alba ca Zapada in persoana, oameni mari au cantat si au dansat, pe alocuri s-au comportat cam ca noi, dar am fost draguti si am aplaudat.

Au fost si momente palpitante, scene mai dramatice, am participat cu sufletul la gura, pana la urma Scufita Rosie a scapat de lup, iezii au supravietuit, toate povestile s-au terminat cu bine.

 L-am rasplatit pe Matei cu un pupic si fiindca mama ne-a vazut m-am prefacut ca s-a intamplat. Ultima poza e doar asa de impresionat publicul.

O clipa de frumusete

Mami, moasă!
Ma las mangaiata pe par de doua maini mici si toropita de soarele cald de noiembrie ii raspund absenta
Da, mami, esti o fetita frumoasa!
Nu, nu, nue! Mami moasă!
Da, mami, esti...tresar  si inima mi se incalzeste 
Cine e frumoasa? Eu, mami?
Da, da! si intareste dand din cap
Mami moasă!
Si pentru o secunda am fost cea mai frumoasa femeie din lume

Intarcare treptata a la Eva

 Prolog
Primele saptamani acasa plutesc intr-un amestec de fericire, spaima si oboseala, poate din cauza asta nu-mi amintesc mare lucru, decat ca alaptam toata ziua si ma repezeam din cand in cand sa citesc din cartea lui Dr. Spock

Aoleu, de ce face asa? Du-te repede si adu Cartea! Deschide-o tu, vezi ca e indoit coltul paginii, nu, nu, colo, urmatorul semn
.... 
Aha, uite scrie ca e normal sa mai si vomite. 
... 
Da, poate sa ceara sa manance mai des. 
.... 
Plange! De ce plange?Adu Cartea
Cred ca are colici. Ce-i dam?

Greseli 
Greseli mari n-am facut, cateva mici si le-am remediat repede. I-am dat de doua ori ceai, a treia oara m-au oprit ochisorii ei recunoscatori la primirea lichidul caldut si dulce. O pacalesc, mai bine lapte, las' ca nu mor, trec ele si durerile astea.
I-am cumparat suzete, vreo 10. N-a vrut nici de cauciuc, nici de silicon, nici ortodontodica, nici Nuk, nici Chicco, nici, nici. Asta e, sunt o suzeta uriasa, ceruta foarte des, la fiecare ora, cate o juma de ora sau mai mult.
Mi-a intrat in cap ca distantele mai mici de trei ore intre mese, duc la amestecarea in stomac a laptelui vechi cu cel proaspat supt de unde si durerile colicative. Am incercat sa o fac sa manance la 3 ore, am avut ca rezultat o dupa-amiaza cumplita, asa ca am lasat-o pe Eva sa dicteze.
Ea va face voua programul, nu voi i-l faceti ei ne-a zis neonatalogul la iesirea din maternitate si a fost unul dintre cele mai intelepte sfaturi primite vreodata (alaturi de cel care te invata cum sa opresti stranutul, nu vrei sa stranuti cand copilul tocmai a adormit, nu-i asa?)

Mami are planuri 
Pana pe la un an si 4 luni, Eva a fost absolut in love, se cufunda fericita in bratele mele, aveam seri lungi in care adormeam impreuna pe fotoliul de alaptat,  statea mult la san, la vremea aceea o mai alaptam dimineata la trezire, la pranz inainte de somnic, seara inainte de culcare si noaptea, fara numar-fara numar. Ma gandeam ca o sa incep procesul de intarcare treptata, ma asteptam sa dureze undeva intre un an si un an jumate, incep - EU incep -  sa-i scot masa de dimineata, apoi la pranz, apoi seara, si alea de noapte, cu Dumnezeu inainte. Si o asteptam pe Eva sa dea un semn.

Eva are alte planuri 
Eva se trezea de n-spe ori pe noapte, tipa, plangea, se rasucea, nu cerea lapte, ii ofeream eu, asta era singura metoda de linistire pe care o gasisem. De multe ori nici nu sugea, ba cateodata ma refuza de-a dreptul. Intr-o noapte, am facut o sfortare sa trec peste exasperare si oboseala, am mangaiat-o usurel pe spate, i-am vorbit foarte bland si incet si, in mod miraculos si neasteptat, s-a culcat la loc. La fiecare trezire nocturna, repetam procesul, dura foarte putin, sub un minut, mangaiat-vorbit-linistit. N-a mai supt noaptea, de trezit a continuat sa se trezeasca, sa stea in fund, sa planga cu ochii inchisi, pavor nocturn se numeste, aveam sa aflu mai tarziu.

A urmat alaptatul de dimineata, la doua luni distanta si dupa alte doua luni cel de seara. Mi se parea imposibil sa renunte la suptul de seara, nu stia cum sa adoarma altfel. Nu s-a intamplat niciodata sa pice rupta de oboseala sau sa adoarma in timp ce citeam, dimpotriva au fost mai multe seri in care nu adormea nici macar la san si pe la miezul noptii o puneam in masina si faceam o plimbare scurta, nici nu ajungeam pana-n Port.
Intr-o seara am chemat-o, ca de obicei, la fotoliu, dar cartea pe care o rasfoia era mult mai interesanta. Am mai chemat-o inca o data, era chiar caraghioasa, se facea ca nu aude, batea cu palma in carte, Titim, mami, titim!
Si-am citit... pana am adormit, si seara urmatoare la fel, doar ca trebuia sa plecam in concediu si vroiam relaxare, sa adoarma repede la san, sa nu o streseze paturile necunoscute, asa ca n-am lasat-o eu sa renunte. La intoarcerea din concediu a revenit  foarte usor la noul ritual de culcare, citit-cantat steluta-stins lumina- Gata, domim!

Ultima etapa a avut loc acum cateva zile, ramasese suptul de la pranz, era complet dezinteresata, de multe ori ma rugam de ea sa vina, desi am incercat pe parcursul timpului sa o adorm altfel, nu am obtinut decat un copil iritat. Shhhh, Eva, bebe doarme, i-a zis M., leganand o papusa pe picioare.
De atunci Eva participa la adormirea bebelusului pana i se inchid si ei ochisorii. Iar sanul mamei este doar  amintire.

Epilog 
Eva a fost alaptata pana la doi ani si o saptamana. Am lasat-o pe ea sa conduca intarcarea si sunt uimita de cat de usor a decurs. Cred sincer ca niciun copil nu ar trebui fortat sa renunte la san, cu exceptia cazurilor medicale. Alte metode de intarcare de tipul despartit copilul de mama sau uns sanul cu diverse substante mi se par traumatizante pentru copil. Desigur, asta e doar experienta noastra, asa cum e ea consemnata pentru Eva, nu e neaparat sa functioneze si in alte cazuri. Important este ca ambele parti sa fie de acord. 

Social-liberalism (sic!)

Oile merg conform indicatorului, curba la stanga. Magarul era in fata, iesise din cadru.